Constituie un element important in majoritatea curtilor si gradinilor. Cultivarea suprafetelor cu gazon evidentiaza restul plantelor decorative. Explozia de culori din gradina este mult mai placuta alaturi de o zona verde, cu care se afla in contrast. Frumusetea peluzei tale este asigurata de o ingrijire corespunzatoare a plantelor ce compun acest minunat covor natural. Astfel, este esential sa cunoastem factorii ce pot influenta aspectul gazonului. Bolile si daunatorii reprezinta factorii importanti in sanatatea gazonului si este esential sa-i cunoastem. Datorita faptului ca peluza este un amestec de graminee, acesta imparte o serie de boli si daunatori cu aceste specii.

Aceasta viroza ataca cerealele si alte graminee spontane. Plantele atacate prezinta culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc. Viroza ataca plantele si in faza de plantula, producand o piticire severe. Daca plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile frunzelor sunt ingalbenite. Virusul este transmis prin intermediul afidelor si acarienilor.

Masuri de prevenire si combatere 

• Aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele ce transmit aceasta viroza.

Boala isi face aparitia primavara. Pe frunzele bazale si pe tulpini apar pete albe, pasloase. Petele devin prafoase, iar pre acestea apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul se poate extinde rapid. Tesuturile atacate se ingalbenesc si se usuca. Frunzele se usuca prematur si pot aparea goluri in peluza. Vremea umeda din toamna poate determina aparitia unor infectii de toamna. Aparitia bolii la gazon este favorizata de fertilizarea excesiva cu azot.

Masuri de prevenire si combatere

• Fertilizare echilibrata.
• Efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Principalele simptome ale acestei boli se manifesta pe frunze. Primele simptome se manifesta pe varfurile frunzelor prin aparitia unor pete galbui, iar cu timpul devin cenusii. Boala evolueaza si in mijlocul petelor apar fotmatiuni punctiforme negricioase, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele atacate se usuca prematur, iar plantele atacate nu se mai dezvolta normal.

Masuri de prevenire si combatere

• Fertilizare echilibrata.
• Efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Aceasta boala apare primavara devreme prin aparitia unor formatiuni ovale, eliptice sau circulare, de culoare ruginie, numite uredopustule. Mai tarziu, pe fata interioara apar teleutopustulele ovale, de culoare neagra, ce sunt acoperite de epiderma frunzei. Dupa ruperea epidermei, formatiunile defin prafoase, iar frunzele se ingalbenesc si se usuca.

Masuri de prevenire si combatere 

• Fertilizare echilibrata.
• Efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Aceasta ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei. Pe organele atacate se formeaza pustule dreptunghiulare, portocalii, dispuse in siruri paralele. Infectia porneste de la frunzele bazale. In urma atacului se produce uscarea prematura a frunzelor si o incetinire in cresterea plantelor.

Moduri de prevenire si combatere

• Fertilizare echilibrata.
• Produsele ce combat Rugina Bruna se pot folosi si impotriva Ruginii Galbene.

Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de formatiuni numite pustule, pe toate organele aeriene ale plantelor. Spre deosebire de rugina galbena sau cea bruna, in cazul ruginii negre atacul incepe din partea superioara a plantei.

Masuri de prevenire si combatere

• Fertilizare echilibrata.
• produse ce combat rugina bruna si rugina galbena se pot folosi si impotriva ruginii negre.

Aceasta boala isi face aparitia in anii cu veri calde si secetoase. Boala se manifesta inca din faza de plantula, cand pe tulpinitele plantelor apar pete brune. In urma atacului, tulpinitelor putrezesc. Cand ciuperca ataca in faza de infratire, plantele prezinta brunificari si la baza tulpinilor. Acestea raman mici si vor provoca uniformitate in covorul de gazon.

Masuri de prevenire si combatere

• Fertilizare echilibrata.
• Irigare rationala.
• Efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Atacul se manifesta in vetre, iar plantele atacate se recunosc usor dupa culoare galbuie. Daca se smulg din sol se poate observa ca sistemul radicular este distrus. De asemenea, baza tulpini este acoperita de un miceliu brun. Tesuturile atacate se necrozeaza. ln urma atacurilor pIantele se usuca si se produc goIuri in peIuza.

Masuri de prevenire si combatere

• Irigare rationala. 
• FertiIizare echiIibrata.

Aceasta boala produce pagube importante pe terenurile irigate in exces. Boala isi face aparitia in vetre si se poate instala din toamna. Ciuperca ataca baza tulpinii. Simptomele sunt reprezentate de aparitia unor pete eliptice, albicioase sau galbene, marginite de un halou de culoare bruna. In centrul petelor se dezvolta fructificatiile ciupercii sub forma unui punct de culoare neagra. In interiorul tuIpinii se dezvolta o pasla cenusie ce reprezinta miceliu ciupercii. Plantele atacate se rup de la nivelul leziunilor si se produc goluri in covorul de gazon.

Masuri de prevenire si combatere 

• Fertilizare echilibrata.
• lrigare rationala.
• Daca boala ataca zone mai mari din peluza, se pot aplica tratamente cu fungicide specifice.

Pe frunze de la baza plantei apar pete de culoare bruna marginita de un halou de culoare bruna - cenusie. boala evolueaza, iar in centrul petelor apar fructificatiile ciupercii, de culoare brun - negricioasa. Petele se unesc si ocupa suprafete mari din frunza. Tesuturile atacate se usuca, se rup, iar frunzele se sfasie. Plantele atacate sunt slabite, iar aspectul gazonului este afectat.

Masuri de prevenire si combatere

• Irigare rationala.
• Fertilizare echilibrata.
• Efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara si depun ponta pe organele aeriene ala plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor si al tulpinilor.

Masuri de prevenire si combatere

• Efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii Aprilie, depun ponta pe partea superioara a frunzelor, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epiderma superioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic, intregul foliaj capata aspectul unor membrane transparente.

Masuri de prevenire si combatere

• Efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Are o generatie pe an si ierneaza la larva in sol. la sfarsitul lunii Aprilie - inceputul lunii Mai, larvele urca la suprafata solului si se impupeaza. Adultii apar la 4 - 5 zile si depun ponta pe limpul frunzelor superioare. Ouale si larvele sunt sensibile la uscaciune. Dupa eclozare, larvele patrund sub teaca frunzelor unde se fixeaza. In zonele atacate, vasele conductoare sunt distruse. Astfel, plantele sunt slabite si au un aspect inestetic.

Masuri de prevenire si combatere

• Efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Are 15 - 20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe diferite specii de plante. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinele, unde se hranesc cu seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice determina uscarea plantelor.

Masuri de prevenire si combatere

• Distrugerea burienilor.
• Efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Este o specie poligrafa ce prezinta o plasticitate ecologica ridicata. Dezvolta o singura generatie pe an si ierneaza ca ou in stratul superficial al solului. Ataca partile aeriene ale plantei. Este o specie foarte periculoasa si greu de combatut, deoarece ataca sub forma de colonie. Astfel, in cateva ore poate distruge toata peluza.

Masuri de combatere 

• aplicarea tratamentelor cu insecticid specifice imediat dupa identificarea sa in gradina.

Are un regim de hrana omnivor, hranindu-se cu substrat vegetal, prada vie ( rame si diverse larve ) sau cu cadavre de insecte. Daunele produse sunt directe, prin roaderea sistemului radicular al plantelor. Plantele atacate se vestejesc si se apleaca pe sol.

Combatere

• Aplicarea pe sol a insecticidelor specifice.

Sunt daunatori microscopici ce ataca majoritatea speciilor de plante. Au numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular si se stabilesc in vasele conductoare. In timpul hranirii secreta o toxina care determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca. Astfel, in peluza vor aparea goluri. Acest daunator este foarte greu de identificat.

Metode de combatere

• Efectuarea tratamentelor cu produse specifice.

Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura. Acesta colonizeaza varfurile de creste sau frunzele. determinand piticirea plantelor. Tripsii pot provoca si daune indirecte prin transmiterea unor viroze.

Combatere

• Utilizarea capcanelor atractante.
• Efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Este o specie polifaga care ataca numeroase plante. Produce pagupe mari in culturile de legume si in gazon. Acesta consuma frunzele, iar pe masura ce atacul evolueaza, tot aparatul foliar al plantei este distrus.

Metode de combatere

• Aplicarea de sol a insecticidelor specifice.

Ce se intampla daca nu scarificam si nu aerisim gazonul?

Daca noi, oamenii nu ne hranim, nu rezistam mult timp si murim. Exact la fel este si la plante, deci si la gazon: cat timp acest strat impiedica aerul, apa si nutritia sa ajunga la radacini, gazonul incepe sa se deterioreze si practic "moare de foame".

Ce sa facem daca gazonul este galben, creste lent si are o densitate scazuta? Aerisire, gazonare, aplicare ingrasamant.

Solutia pentru aceasta problema este un tratament complex. In primul rand trebuie facuta o scarificare a gazonului, in urma careia inlaturam stratul alcatuit din ramasite organice/vegetale. Apoi facem o aerisire a pamantului cu masina de aerisire in urma careia se fac gauri/santuri in pamant (dupa cum observati in prima ilustrare imaginea alaturata) realizand astfel o cale pe care apa, oxigenul si nutrientii ajung la radacinile gazonului.

Dupa scarificare si aerisire urmeaza aplicarea unui ingrasamant special pentru acest proces, preferabil de lunga durata pentru a stimula cresterea, reabilitarea gazonului.